Cap13 – Felicitari pentru nunta


O voi omori pe Alice” am spus in gand, acest lucru nu mi se poate intampla. De ce mie? De ce dintre toti integrantii familiei Cullen a trebuit sa vina el, i-am spus lui Alice, i-am spus…la naiba!!

Alice a fugit spre mine si m-a imbratisat.

-Bella!- a strigat Alice in timp ce topaia. – M-ai speriat foarte tare!!! – Spunand asta m-a imbratisat din nou, iar gura ei mi-a atins urechea, din cauza respiratiei ei rece am tremurat- Imi pare rau, Bella, a ascultat convorbirea noastra si m-a amenintat ca daca nu il las sa vina cu mine va veni cu forta – In vocea ei am observat enervarea- Chiar am incercat…imi pare rau!

S-a despartit un pic de mine, dar mainile ei inca se aflau pe umerii mei si m-a luat ca pe o fetita mica. Se uita cu atentie la mine ca sa vada un semn prin care sa isi dea seama ce gandesc, dar eu doar am aprobat din cap.

De ce face Edward acest lucru? Ce a castigat ca a venit? Vrea sa ma raneasca si mai mult? Sunt chiar atat de masochista? Mi-am pus mii de intrebari in cateva secunde, stiam ca are un motiv pentru care a venit, dar nu stiam care este motivul. El o are deja pe Tanya ce mai vrea de la mine? Un fior mi-a strabatut intregul corp cand am vazut ca Edward se uita la mine, in acest moment fiecare terminatie nervoasa era in alerta. Am fost scufundata in gandurile mele pana in clipa in care vocea de clopotel lui Alice m-a readus la realitate.

-Bella, intram?…- M-a luat de brat si m-am dus dupa ea mecanic…

Cand am intrat eu si Alice ne-am asezat pe canapeaua din salon, Edward s-a asezat pe fotoliul din fata noastra. Desi il aveam in fata mea nu am indraznit sa il privesc, stiam ca in momentul in care ma voi intalni cu ochii lui de culoarea caramelului ma voi puerde in ei si toata forta mea se va rezuma la praf, nu imi permiteam sa fac acest lucru, desi imi doream foarte mult. Trebuie sa il las pe Edward sa aibe viata lui, el nu putea sa fie mereu cu o umana…El trebuie sa fie liber si fericit, iar eu il impiedic… “Esti o lasa!” striga vocea din mintea mea.

In sala era liniste, o liniste incomoda, aproape ca s-ar putea taia tensiunea, care exista in camera, cu un cutit, dar avand in vedere imprejurarile eu trebuie sa vorbesc prima, vreau sa spun, eu am fost cea care a plecat fugind…

-Eu –am respirat profund- imi pare rau ca v-am facut sa va faceti griji- am spus uitanduma in continuare la mainile mele, durerea din piept era din ce in ce mai acuta.

-Nu conteaza Bella!- A spus Alice - Important este ca esti bine si ca nu s-a intamplat nimic, iar acum…-A ezitat putin, dar pe urma a intrebat- Ne poti spune de ce ai plecat?

Am incremenit, nu puteam sa spun de ce am plecat pentru ca Edward se va simti si mai vinovat, iar eu continuam sa ii distrug viata, cum se asteptau de la minesa le spun : “Alice, Edward am plecat pentru ca am aflat ca dragostea vietii mele se ca casatori cu o vampira nenorocita, care apropo ma uraste!!!”, era un lucru pe care nu puteam sa il explic in cuvinte si nici nu vroiam sa vorbesc despre acest lucru.

-Ei bine Bella…- am observat in vocea ei curiozitatea- asteptam…

-Pentru ca….o situatie…m-a luat prin surprindere – in acel moment am indraznit sa ma uit la Alice- Dar incerc sa o depasesc.

Edward a bufnit, eu am coborat din nou privirea, aceasta situatie a facut ca gaura din inima mea sa se extinda si mai mult, dar aceasta durere devenea din ce in ce mai familiara, stiu ca pana la urma va trebui sa ma obisnuiesc cu ea…ma indoiesc ca nu o voi mai simti cu timpul…

-Nu vrei sa vorbesti despre asta?- A intrebat Alice cu o voce amabila.

-Nu, sincera sa fiu nu vreau sa vorbesc despre asta.- Am murmurat in timp ce gatul ma ardea.

-Ok- Alice mi-a luat fata intre mainile ei, obligandu-ma sa ma uit la ea- Bella, nu te voi obliga daca nu vrei- A zambit cu caldura- Apropo, Rene a sunat ca o nebuna la spial, vrea sa vorbeasca cu tine. Carlisle i-a spus ca esti cu mine si cu Esme in Los Angeles, ca ai venit cu noi pentru ca nu puteai sa stai singura in casa…asadar nu iti fa griji, mai putem sa stam cateva zile aici, daca doresti.- A zambit din nou, dar acea fericire nu i se vedea in ochi.

Cand am auzit asta inima mea a tresarit, Rene, trebuie sa vorbesc cu ea, am uitat complet. Trebuie sa vorbesc si cu Jake, mi-am amintit de ultima data in care l-am vazut mi s-a parut ca a fost acum cativa ani, cand defapt nu l-am vazut de o saptamana, acest lucru mi-a dat cateva sperante.

-Alice pot sa ii sun pe Rene si Jake?- Am intrebat avand o stralucire mica in ochi.

Edward a marait si a inchis mandibula intr-un mod perceptibil. Ce dracu se intampla cu el? De ce s-a enervat acum? Pentru prima data am indraznit sa il privesc, ochii lui s-a intunecat in acea clipa, am observat ca era nervos, dar de ce? Stiam ca niciodata nu i-a placut de Jake, dar nu trebuie sa se comporte asa din acest motiv.

In momentul in care i-am vazut expresia mi-am dat seama ca in clipa in care m-am uitat in ochii lui corpul meu s-a relaxat complet, parca ar avea un dar ciudat asupra mea …parca toata lumea din jurul nostru dispare si raman doar eu cu el intr-un balon …m-am ratacit, din nou, in privirea lui, mi s-a parut ca si el face acelasi lucru. M-am uitat cu atentie la expresiile lui, la buzele sale…la tot…un alt fior mi-a strabatut corpul cand mi-am dat seama ce se intampla. Nu stiu cat timp l-am observat, poate ca au fost secunde sau ore…adevarul e ca acest lucru nu avea prea multa revelanta…”Idioato!!! Nu te mai uita la el..parca ai fi o retardata!” imi striga vocea din capul meu de fiecare data tot mai puternic pana cand a reusit sa ma scoata din contemplatia in care ma aflam.

Am scuturat capul de cateva ori pentru a scapa de vraja privirii lui si mi-am intors capul pentru a ma uita la Alice, care cand se uita la Edward cand se uita la mine…parea prea bizar, dar din nou nu ma prea interesa acest lucru.

-Da, Bella!- In vocea ei am observat indoiala- In timp ce tu vei vorbi cu ei, eu si Edward vom merge dupa bagajele din masina.

M-am ridicat dintr-o saritura si am urcat repede pe scari, oricat de ciudat ar parea simteam ca zbor, acel schimb de priviri cu Edward m-a facut sa simt un pic de viata in corpul meu. “Incepi sa iti faci sperante, IDIOATO!!!”

Am dat din cap la acel gand. Sperante…Sperante…Nu….Numai…..Trebuie sa scap de asta in orice mod posibil…Ma raneam si pe mine si pe Edward…Cand m-am gandit la acest lucru durerea din pieptul meu era din ce in ce mai puternica, de aceea trebuie sa il las…ajunge!

Cu acest gand am ajuns in camera mea absenta…Pe birou se afla telefonul meu, am ezitat putin sa il iau de acolo deoarece stiam foarte bine ca ma asteapta o convorbire mult prea lunga cu mama mea in legatura cu ce s-a intamplat…sincera sa fiu nu stiu daca sunt in stare sa o ascult cum imi repeta unele lucruri de nenumarate ori. Dupa ce am oftat am marcat numarul de la casa din Jacksonville a lui Rene, trebuie sa o sun, pana la urma este mama mea. Telefonul a sunat de trei ori si o voce frumoasa a raspuns la telefon.

-Alo?

-Mama? Sunt Bella.- Am spus cu precautie.

-Isabella Marie Swan, in sfarsit o suni pe saraca ta mama. Ai idee cat de ingrijorata am fost pentru ceea ce s-a intamplat cu bietul Charlie si tu nici macar nu m-ai sunat. Ce crezi ?!…Bine…Bine…Uita tot ce am spus…Cum esti ? Cum te simti ? Esti in Los Angeles, nu-i asa ? Ce faci pe acolo?- a spus atat de repede fara sa respire, niciodata nu am crezut ca exista o persoana poate sa spuna atat de multe cuvinte fara sa respire, se pare ca am intalnit-o deja.

-Calmeaza-te mama! Respira! Sunt bine…Este atat de frumos in Los Angeles, imi place atat de mult, dar imi e dor de Charlie…ma voi intoarce in Forks in cateva zile.

-O draga mea!- René a inceput sa suspine-Saraca de tine, cate ti se intampla…cand vei ajunge in Forks voi veni cu tine, nu te voi lasa singura!

Am inceput sa tremur, Rene nu poate sa vina in Forks, daca va veni va fi in pericol…Nu!..nu pot sa permit acest lucru. Simplul fapt de a sti ca Victoria va fi langa mama mea neajutorata m-a speriat.

-Ah, nu mama, nu iti fa griji, Carlisle spune ca Charlie va fi externat in cateva zile, asadat nu trebuie sa vi in Forks, totul va fi bine. – Am incercat sa par bucuroasa si fara griji, nu vreau ca Rene sa vina in Forks.

-Esti sigura?- in vocea ei am observat indoiala

-Da mama, nu iti fa griji.- Am mintit din nou mai natural decat niciodata, incepeam sa mint din ce in ce mai bine.

-Promite-mi ca daca ai nevoie de ceva nu vei ezita sa ma suni, eu voi veni acolo intr-o clipa.- a spus cu afectiune.

-Iti promit mama!- Am soptit.

Dupa aceasta conversatie de treizeci de minute cu Rene, in care m-a obligat sa ii povestesc cu lux de amanunte tot ce s-a intamplat in ultimul timp, am reusit ,in sfarsit, sa inchid. Uneori mama mea exagereaza atat de mult.

Am luat telefonul inca o data pentru a cauta numarul lui Jake, dar exact cand am intrat in agenda telefonului Alice a intrat in camera cu pasii ei de balerina si cu zambetul ei de argint si s-a asezat pe pat langa mine.

-Bella- a spus luandu-mi telefonul din mana- Sa mergem sa cinam. Maine vei putea sa il suni pe Jake, oricum Carlisle tine legatura cu toata lumea, deci nu iti mai fa griji, ei au aflat tot ce s-a intamplat.

Cuvintele lui m-au lasat cu gura deschisa…Vampiri si varcolaci…Varcolasi si Vampiri…Impreuna…Acest lucru nu se poate intampla.

-Ha! Ha! Bells respira!- A spus Alice miscand mana in fata ochilor mei.- Desi nu ne plac javrele a spus cu dispretuire – ei te iubesc si ne ajuta sa o prindem pe Victoria. Crede-ma varcolacii nu vor fi mult timp de partea noastra.- A zambit cu incredere.

-Ei sunt cu..voi? Adica va ajuta?- Am spus fara sa respir.

-Da, dar nu iti fa griji pentru asta, vom vorbi candva si despre acest lucru, avem timp. – Mi-a atins obrazul- Acum sa mergem sa luam cina.

-Bine. – Am murmurat inca pierduta in gandurile mele.

-Respira, prostuto !- A ras din nou.- Asculta nu vrei sa iesim azi?

Ok, acum Alice e complet nebuna! E prea tarziu..e 20:35…e prea devreme

-Da Bells, te rog, haide sa iesim- A dat din ochi- Te rog, te rog, te rog fa asta pentru mine. Iti promit ca nu iti voi da pantofi cu toc si ca vom fi inapoi inainte de miezul noptii, te rog! Vreau sa cunosc o parte din Phoenix, te rog!!

-Alice esti complet nebuna, nu voi iesi azi! Nu vezi ca nu am haine, in plus eu reprezint un pericol mergand pe jos pe strazile din Phoenix si cred ca lui Edward nu ii prea place aceasta idee…si ca bonus peste aceste lucruri eu ma voi simti prea incomod in aceasta situatie.- Am spus aproape strigand.

-Bella, Bella, prostuta Bella – A spus zambind- Haine am adus eu, nu am de gand sa iti dau pantofi cu toc, vom iesi pentru a-ti distra mintea, Edward a acceptat pentru ca si el doreste sa se plimbe si stiu ca acest lucru e incomod pentru tine, dar te vei obisnui…te rog ! – Si-a impreunat mainile si a dat din ochi… “Cat de mult o urasc pe Alice Cullen.”

-Bine, bine…dar vom veni acasa inainte de miezul noptii. – Am inchis un pic ochii in semn de enervare.

-Iupi! – A inceput sa topaie prin camera si sa aplaude.

-Impresionant! –Am soptit uitandu-ma la ea cum sare- Cum poate fi ceva atat de mic atat de nefast ?

-E un talent natural.- A scos limba la mine amuzata.

-Bine. Sa incepem pana nu ma razgandesc.- M-am strambat.

Alice a coborat scarile si s-a intors inapoi in mai putin de un minut cu trei bagaje si o cutie imensa de machiaj. Am oftat, intr-adevar asta va fi o tortura.

In timp ce Alice ma aranja, mai bine zis ma tortura, mintea mea era in alte locuri…Stiam foarte bine ca aveam nevoie de acest lucru, sa ies si sa ma distrez, sa cunosc oameni noi si sa incerc sa mi-l scot din cap pe Edward Cullen, dar din pacate nu pot si nu e pentru ca nu as reusi ci pentru ca nu doresc…stiu ca acest lucru e prea sado-masochist si ca in momentul in care va pleca si totul se va termina eu voi plati foarte, foarte scump consecintele, dar cum de nu mi-am dat seama inainte? Prefer sa sufar pentru restul existentei mele si sa nu uit nici macar un detaliu din momentele pe care le-am trait cu Edward. Stiu ca este o actitudine proasta, pana la urma eu voi fi singura persoana care va fi ranita, dar , din nou, acest lucru nu ma interesa. In afara de asta va trebui ca eu sa imi continui viata mea blestemata si distrusa, daca nu o voi continua il voi rani pe Edward, dar nu pot sa trec peste asta. Va trebui sa o fac desi o parte din inima mea va fi a lui…Edward Cullen niciodata nu va putea fi altceva, el va fi mereu cea mai pura si cea mai simpla iubire a existentei mele, nimeni nu il va putea inlocui.

Aici, intre fixativ si machiaj mi-am promis ca desi ma va durea va trebui sa imi continui viata cu cineva…cu cineva care nu va fi Edward…va trebui sa incep din acest moment, in minte mi-a venit o imagine cu Antonio, clona perfecta a lui Edward. Acest gand m-a facut sa tremur. Este foarte dificil sa imi imaginez o viata fara Edward, dar sa imi imaginez una cu Antonio era mult mai rau, el este un baiat bun, cu multe calitati, dar seamana prea mult cu Edward, iar acest lucru imi va aminti, nu doar fizic ci si mental, ca Edward a existat intr-o zi. Desi stiam ca in timp voi arata difiret, fizic, reinoita sau cum i se spune, dar interiorul meu va fi acelasi, fiecare sentiment, fiecare celula, fiecare bataie a inimii mele ii vor apartine lui…acest lucru nu il va schimba nimeni niciodata.

-Bella esti gata!- A strigat Alice stergandu-si o lacrima imaginara.

Eu meditam in continuare in cele mai intunecate colturi ale mintii mele cand m-am uitat in oglinda. Imaginea din oglinda m-a facut sa revin la realitate.

-Marie Alice Brandon Cullen- Am strigat furioasa- Nu am de gand sa merg asa…mai bine ma dezbraci…cred ca voi fi mai “imbracata” asa.- Am spus cu sarcasm

-Oh, haide Bella! Aici e cald si tu arati foarte bine. – Privirea si vocea ei erau sinistre- In plus, nu te vei schimba…incearca daca vrei, dar te asigur ca vei iesi din casa imbracata asa.

De ce am acceptat sa ies? De ce ? De ce ?” in timp ce ma intrebam asta ma loveam mental cand am vazut reflectia mea in oglinda. Eram eu, dar schimbata. Aveam parul cret pana la talie, eram imbracata intr-un top strapless negru, care avea sub bust o panglica rosie si o fundita rosie la spate, si niste pantaloni scurti negrii, care era mai scurti decat lenjeria de corp, care imi accentuau picioarele albe si spatele foarte bine. Imaginea din oglinda m-a facut sa inrosesc, stiam ca nu puteam sa ma schimb decat daca vroiam sa mor in mainile lui Alice. “La naiba Alice Cullen, te urasc!!!” am strigat in gand. Singurul lucru care m-a calmat a fost ca in loc de pantofi de toc purtam niste pantofi rosii, ca de satin, care erau josi. Ochii mei erau conturati la exterior si la interior cu un dermatograf negru, iar genele erau prea lungi si prea groase, de aceea privirea mea era mai profunda ca orice, buzele mele rosii pe care le-am muscat atat de mult avea o stralucire subtila. In alta ocazie as putea spune ca arat bine, dar acum acest lucru nu ma interasa.

Am inspirat inainte de a ma intoarce spre Alice.

-Gata..- Am gemut- Acum putem pleca? Mi-e foame – Stomacul meu a mormait in acelasi timp.

-Sigur…- A zambit rautacios- Haide, Edward ne asteapta jos.

Am respirat profund de cateva ori pentru a nu hiperventila cand voi cobori scarile. De ce m-am bagat in asta? Nu ar trebui sa ies imbracata asa si cu atat mai putin in starea de depresie in care ma aflu in aceste momente. Felicitari Isabella Marie Swan doar tie ti se intampla asta!!” imi spunea coerenta mea.

Cand am ajuns jos am observat ca luminile din casa erau stinse si ca luna lumina camera, Edward era asezat pe unul dintre fotolii, frumusetea lui era evidentia de lumina lunii care intra pe fereastra. Era imbracat intr-o camasa neagra, deschisa la primii nasturi, iar manecile indoite pana la jumatatea antebratului si o pereche de blugi trei sferturi. Am fost fascinata instantaneu, nu puteam sa imi iau privirea de la el. “Nu te mai uita asa la el, idioato!” am strigat pentru mine.

Am scuturat capul de cateva ori, apoi m-am uitat la Alice, ea se uita amuzata la Edward, iar Edward se uita la mine, avea ochii cat cepele. Gura lui era intr-o linie, asta insemna un singur lucru: probleme.

-Ea nu va iesi imbracata asa! –A tipat.

-Fratioare –a spus Alice enervata si cu sarcasm- Va iesi imbracata asa pentru ca asa spun eu, ai vreo indoiala?- A spus printre dinti.

Edward si-a atins puntea nasului cu doua degete de la mana stanga, a respirat profund si a deschis ochii.

-Sa mergem! – A strigat

Am iesit din casa si am urcat in volvo, eu in spate, iar Alice si Edward in fata. Pe tot drumul nimeni nu a spus nimic, se putea simti tensiunea pe care o emana Edward. De ce are atitudinea asta? Nu poate sa imi spuna ce pot sa port si ce nu…de exemplu daca ar fi asa eu i-as spune ca e un pacat capital si nu l-as lasa sa iasa din casa. El nu are niciun drept sa decida asupra vietii mele…nimic..Desi mi-ar place sa o faca…”Prostuto, nu te mai gandi la el” imi spunea vocea din capul meu si avea dreptate, trebuie sa il uit pe Edward Cullen, trebuie sa o fac.

Am ajuns in centrul orasului Phoenix, unde erau foarte multe restaurante, discoteci si baruri. Am parcat intr-un loc liber, care se afla aproape in centrul strazii, si am coborat. Deoarece ma simteam incomoda cu acea imbracaminte pe care o purtam obrajii mei erau rosii pentru un timp nedefinit, ma rugam sa nu imi spuna nimic.

Am mers spre un restaurant foarte frumos, care avea afara mese cu umbrele, care aveau ecrane care luminau slab, era muzica lounge, asadar am ales acest loc, este atat de primitor. Cand ne-am asezat la o masa de afara a venit chelnerul sa ieie comanda.

-Eu un Coca-Cola, te rog.- A spus Alice zambind

-Sa fie doua- Am spus eu

-Trei. – A adaugat Edward uitandu-se la mine, acea privire m-a facut sa tremur, nu era o privire de ura, nici de curiozitate, era o privire cu un sentiment pe care nu l-am putut descifra.

-Si de mancare?- A intrebat chelnerul

Doua perechi de ochi s-au indreptat rapid spre mine, evident, eu eram singura care va cina… “La naiba!!!” am gandit pentru mine

-Hmmm… ravioli cu ciuperci, te rog!- Am murmurat, a fost primul fel de mancare pe care l-am vazut in meniu.

Cand am pronuntat aceste cuvinte am incremenit…mi-am adus aminte de o noapte rece din Port Angeles, de o chelnerita de 20 de ani, de niste indivizi care vroiau sa ma raneasca, de un secret pe care l-am aflat, de un vampir de care m-am indragostit irevocabil. Durerea din piept, care pentru un moment se calmase, am inceput sa o simt din ce in ce mai tare, ma lasat fara aer . Acest lucru este prea dificil.

M-am intors sa ma uit la Edward, se pare ca si el si-a amintit de acea noapte din Port Angeles, doar ca de aceasta data s-a uitat in alta parte ca si cum ar incerca sa imi ascunda o emotie pe care nu vroia ca eu sa o vad.

Cand am oftat adanc Edward s-a uitat la mine cu coltul ochiului ca apoi fata lui sa nu aibe nicio expresie, de nepatruns.

-Hei, Bella.- M-am uitat la Alice, ea avea un zambet rautacios pe chip- ma duc sa vorbesc cu Jazz, ma intorc intr-o clipa. – A zambit

Nu am putut spune nimic, am incremedit, la dracu! Alice imi va plati pentru asta mai tarziu. De ce vroia sa ma lase singura cu fratele sau? Nu si-a dat seama in ce situatie ma pune? Am marait in gand. Am privit-o cu anxietate…nu o voi ierta niciodata pentru asta…ea a zambit. S-a ridicat si a disparut din vederea mea, cine stie unde s-a dus.

Eu si Edward ne-am uitat unul la altul pentru un timp, niciunul nu am deviat privirea de la celalalt de aceasta data. Am incercat sa ne spunem atat de multe lucruri cu privirea, dar din pacate acest lucru nu era suficient…In sfarsit a vorbit cu mine.

-Bella- a murmurat nervos- Niciodata, ma auzi, niciodata in viata ta sa nu imi mai faci asta.

-Despre ce vorbesti?

S-a apropiat un pic de mine

-Sa nu mai dispari in acel mod.- Ochii lui parca ardeau.

Nu am spus nimic, nu stiam ce sa ii raspund, eram constienta doar de gatul meu care ma ardea si de fiorul care imi strabatea intregul corp.

-De ce ai plecat?- A intrebat privindu-ma in ochi

Am dat din cap in semn de negare.

-Spune-mi!- a spus cu seriozitate.

Am dat din cap in semn de negare, din nou.

-Acum! – A soptit atat de aproape de mine incat respiratia sa dulce mi-a “lovit” chipul

Am clipit de cateva ori, am incremenit din cauza distantei la care ne aflam unul fata de celalalt, daca m-as fi apropiat inca cativa centimentrii l-as fi putut saruta. Sigur, acest lucru nu se va intampla nici acum si nici in viitorul apropiat, nu se va intampla niciodata…desi mi-as da viata pentru a-l saruta.

L-am privit in ochi, m-am uitat la el cat de cinic am putut. Trebuie sa ii spun, trebuie sa scap de acest gand si trebuie sa vad cum va reactiona. Noi doi inca era mult prea aproape , periculos de aproape. Acesta era momentul.

-Felicitari pentru nunta! – Am spus pe cel mai normal ton posibil si am zambit, dar acea fericire nu mi se vedea in ochi.

53 Răspunsuri to “Cap13 – Felicitari pentru nunta”

  1. Bella esti fenomenala!:)))))
    si Alice esti criminala!:)))
    ador acest fan’fic:X:X:X
    desi Bella sufera ff mult!!!
    sper k la sfarsit sa avem parte de cv iubire intre cei doi! :-<

  2. oficial Edward e un prost!!!

  3. NU MAI AM CUVINTE…e atat de tru:X:X:X:X:X

  4. nu face nimik;)

    …….stiu cum e…si eu detest scoalaX(…dar pana la vacanta:-<…

    puii mei*:X fi linistinaa:X..nu te grabim:)knd poti:*…

    ador fan ficu taradus d tn;)):X

  5. chiritele Spune:

    intelegem.stiu ca scoala este pe primul loc.

  6. suuper fic:X:*!!E unu dintre fav mele.Iti multumim ca te gandesti si tu la noi:):*:XDeabia asteptcap 14:X:*Oricum cred ca nu sunt singura care iti spune ca te inteleg cu scoala asta care ne eupuizeaza timpul liber.

    • ma bucur ca iti place fanficul ;)….si iti multumesc pentru intelegere (si celorlalte de asemenea :*)…sper sa termin de tradus capitolul 14 azi…pentru ca maine nu am timp de tradus deloc :((

  7. Vai fi linistita:x te inteleg perfect:x :X stiu cume credema:* si oricum mereu ai fost chiar foarte punctuala si e normal sa iei si tu o “vacanta” :)) :X:X:

  8. Stim cum e ..din pacate..spor la sc si la tradus:**

  9. Mesaj pentru voi:

    Fetelor cu parere de rau spun ca nu am apucat sa traduc deloc azi :((…de cand am venit de la scoala numai teme am facut si nici pana acum nu le-am terminat :((…sa nu spun ca am de recuperat la germana si de invat la istorie si la fizica…fetelor am mai spus ca DETEST SCOALA?:D…vreau vacanta:X:X:X:X

    …Sper ca maine sa pot sa traduc si sa il si postez…sper din suflet…

    Multumesc pentru aprecieri si pentru intelegere :*:*

  10. Alexandra Spune:

    Super…de abia astept capitolul 14:))

  11. este incredibil :X … la sfarsit mi-au dat lacrimile :(

  12. ff tare cap asta abia il astept pe urmatorul..pf super tine-o tot asa

  13. nuj dc dar am o vaga presimtire:)…eu nu prea cred k edward se insoara cu tanya:-”:)

    eu cred k este alt lucru la mijlok..mai ales ptr k nu o lasat`o sa vad ce era i nacea cam(in urma cu 2 cap sau 1) i nal 2 rand cap urm se numeste saruturi in intunerik…

    eu cred k este o inscenare..:Dsi mai ales dc a reactionat in felul acela edward knd a vazut`o?..

    …………….deci este superrrb:X imi place ceea ce faciii:X…abia ast cap urmatooor:X!!!! felicitari:X este greau:de aceea nu te grabim:P…mai ales scoala si alte activitati stiu cum este:(..:*:*:*:*

  14. Acest capitol este foarte frumos si nu este dureros. Nu pot sa zic acelasi lucru despre cap 25. Nu imi vine sa cred ca Bella ne poate ranii pe noi in halul acela. Jur, deci am plans intr-una si nici macar nu am reusit sa termin de citit capitolul din cauza durerii pe care mi-o provoca. Este incredibil cat de dureros poate fi sa citesti ceva ce iti place cu adevarat. Si nu stiu de ce, dar cap 25 imi da o stare de Deja Vu. Este putin ciudat. Oricum tu ai facut ca de obicei o treaba excelenta. Si inca o data iti multumesc ca ne faci ziua mai buna traducand pentru noi. Este ingerul nostru:X

  15. Deci sa inteleg ca urmatorul capitol va aparea marti? :-?? ….Adica sigur va aparea marti nici mai devreme nic mai tarziu?:)) scz sunt foarte curioasa deoarece e posibilca marti sa nu ma mai pot uita pe calc si nici miercuri…si nici joi:))) doar azi:)) caci maine voi lua o nota ff frumoasa la testul de la mate si aDIO NET:)):))))))dECI CONCLUZIA E CA CONTINUAREA VA APAREA MARTI…HMM FAC EU CUM VA SI NU RATEZ CONTINUAREA IN NICI UN CAZ ;) aPP FELICITARI DIN NOU PT CONT SI TRADUCERE:x:x: DE DESCURCI EXTRAORDINAR:x:X

  16. chiritele Spune:

    sper ca de aceats data o sasi dea seama edward cat de mult sufera dupa si el si sper sa ii spuna ce este cu acea invitatie si sper ca ei doi o sa se impace.

  17. super tare …imi place ata de mult..alice e oooooooaaaa-super tare….deci cred ca cap.14 va fi favoritu meu..:*:*:*:*

  18. prea frumos :X:X: maaaai abia astept capitolul urmator…

  19. scz de greseli ar fi tare ca bella

  20. iubesc fan ficul asta dar ar fi tre ca bell sa ramana cu antonio…….edward ar merita-o pe bella dar sa nu se marite cu Tanya…o urasc

  21. Elya(ramona) Spune:

    Draga Dede,mulţumesc mult pentru traducere.frumos(exceptand partea in care spun ca “edward”e un idiot.nici faptul ca sper intr-un final pozitiv,nu imi schimba opinia.nu exista justificare pentru comportamentul lui).Acum pt a dovedi cat de mult imi place ac fic si pt ca saptamana asta nu am acces la un calculator normal cu internet, sambata mi-am facut abonament cu internet pe telefon:).,..si acum la ora 6am,luni imi chinui ochii sa citesc cap….st nebună,stiu.o saptamana minunata tuturor.

  22. am si eu o intrebare care ma macina rau………in fanficul astha bella va avea happy end cu edward….?????……..

  23. Frumos ca de obicei.Pana la final te joci cu sentimentele noastre.Dupa ce il termini pe asta de tradus,mai traduci ceva din ceea ce a scris Mommy’s?

    • Deocamdata trebuie sa il termin pe acesta…..dupa ce termin de tradus acest fanfic…poate ma voi apuca sa traduc unul cu Emmett…poate voi face alt sondaj…nu stiu…

  24. Hehehe…. cat imi place de pitica malefica:)):)):X:X
    Mi-a placut atitudinea lui Edward… cica… nu iasa imbracata asta… dar cine e el=))…
    Banuiesc ca urmatorul capitol va fi bestial..:D.. ai putea macar numele capitolul sa nu-l dezvalui?:D

    Te pup:*
    Si astept cu nerabdare urm capitol DEDE !!!

  25. Alice Cullen Spune:

    Bun, declar oficial ca am atins apogeul nodului din gat. Cum poate un singur vampir sa ma enrveze asa?
    Si de ce m-ai mintit? Nu am aflat nici un sfert de sfert din ce am intrebat si am urmarit in comentariul meu de mai devreme.
    Edward este un idiot cu “I” mare. Daca e cineva pe-aici care a citit Midnight Sun, sa stie ca sunt de acord cu Rosalie. Si sunt deacord intr-u totutul cu ea.

    Imi place capitolu si abia astept sa vad ce se va mai intampla. Merci ca traduci.:D

    Ne mai vedem pe aici. :)

  26. vampiryka Spune:

    Deci.. :X:X:X:X…m-am infuriat potin :)) dar asta e :))
    astrept capitolu urmator si nu stiu de ce am vaga impresie ca nunta aceea nu va fi a Tanyei dar ce stiu eu :))
    astept cap urmator :X:X
    pwp :*

  27. omg……ffff tare….abia astept sa vad raspunsul lui……cum am mai zis….ffff tare cap….cand pui cap 14……………..???……………….:*****

  28. App………cand va aparea urmaorul capitol?:X:X

  29. Superb!!! DEabia astept urmatorul capitol:X

  30. Deci..ce sa spun…ca abia ast cap. urmator?:(( Cred ca vor fi din nou impreuna…

  31. super cap

  32. am crezut ca o sa inebune……….. am intrat din 2 in doua min………. ejti punctuala………. app…………… mss ca inca nil traduci………… e super……… :)

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: